Actualitate Opinii Interviu Vacanțe La cafea Psihologie Culinar Tradiții Divertisment Utile

Paștele sau Învierea Domnului

5 Aprilie 2020



Este una dintre cele mai frumoase sărbători creștine. În perioada acestora, oamenii încearcă să fie mai buni și mai plini de evlavie.

Lumânarea din noaptea de Paște (sâmbătă spre duminică) reprezintă lumina  Învierii Domnului, a biruinței luminii lui Iisus asupra întunericului iadului, a binelui aupra răului și a vieții asupra morții. Preotul aduce lumânarea aprinsă de la altar, iar creștinii se apropie și aprind lumânările. Cei mai mulți duc “lumina” în casele lor și păstrează lumânările pentru a le aprinde în zilele în care sunt supărați sau au necazuri. Ouăle vopsite sunt un simbol important al Sărbătorilor Pascale. Ele reprezintă simbolistic mormântul purtător de viață al lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa. Culoarea roșie cu care sunt vopsite ouăle simbolizează sângele lui Iisus vărsat pe cruce pentru iertarea păcatelor și mântuirea oamenilor. Există numeroase legende legate de vopsirea ouălelor de Paști, dar cea mai cunoscută dintre ele este cea conform căreia Fecioară Maria a adus un coș cu ouă la picioarele lui Iisus, sub cruce, pentru a-i îmbuna pe soldați, iar pe acestea se scurge sângele Domnului răstignit pe cruce.

Mielul este simbolul Domnului Iisus Hristos, care s-a jerfit pentru ieratarea păcatelor noastre.

Tradițiile de Paști nu diferă prea mult de la o țară la altă, diferența fiind determinată de specificul gastronomic. Pretutindeni se prepară mâncăruri tradiționale, cum ar fi pasca la ruși și români, Baba Wielancona la polonezi, osterstollen în Germania. Aceste mâncăruri sunt duse la biserică, alături de ouă și carne, unde sunt binecuvântate.

Săptămâna Patimilor numită și Săptămâna Mare, este săptămâna premergătoare Învierii Domnului. În această săptămâna Iisus Hristos a fost vândut de Iuda, a pătimit dureri cumplite și a murit pentru iertarea păcatelor oamenilor. În primele două zile ale acestei săptămâni, luni și marți, se citesc Evangheliile legate de învățăturile Domnului. A treia zi, numită Miercurea Mare este menită să ne aducă aminte de pocăința femeii desfrânate și de transformarea lui Iuda din ucenicul Domnului în însuși vânzătorul. Trădarea lui Iuda a făcut ca ziua de miercuri, alături de ziua de vineri, să devină zi de post. Joia Mare este reprezentată prin patru caracteristici: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Cea de Taină la care s-a instituit Taina Împărtășaniei, rugăciunea lui Iisus din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. În Joia Mare se vopsesc ouăle, iar sâmbătă se face cozonacul, pasca și drobul care vor fi duse la biserică în noaptea de înviere (sâmbătă spre duminică). În această zi, în biserică preotul citește cele 12 Evanghelii. Vinerea Mare este ziua în care Iisus a fost jertfit și de aceea în biserică nu se cântă Sfântă Liturghie, iar oamenii țin post negru. Seara se cântă Prohodul Domnului, iar la sfârșit preotul împarte oamenilor florile aduse de-a lungul acestei săptămâni la biserică. La sfîrșitul slujbei se înconjoară biserică cu Sfîntul Epitaf, pe sub care trec apoi toți credincioșii. De la moarte până la Înviere, trupul lui Iisus a fost ținut în mormânt pentru a le arăta oamenilor că acesta a murit cu adevărat. Sâmbătă este ultima zi de post și în același timp ultima zi a pregătirilor pentru ziua de Înviere a Domnului. Noaptea de sâmbătă spre duminică se fac slujbe în cinstea Învierii Domnului.

Vă urăm un Paște fericit!

 



Promovează știrea pe platforma Facebook

Contul tău

Contact

Telefon

Facebook

Anunț nou